h1

Anxietatea excesivă poate deveni maladie!

December 24, 2010

Dacă te simţi din ce în ce mai tensionat, gândindu-te doar la dezastre posibile, daca manifeşti îngrijorări excesive şi nejustificate care îţi pot tulbura somnul şi capacitatea de concentrare, atunci  cu siguranţă suferi de anxietate generalizată.

Anxietatea generalizată se manifestă tocmai prin îngrijorări execise şi nejustificate, la care se mai adaugă alte tipuri de simptome:

  •  o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijează reacţiile involuntare): palpitaţii, transpiraţii, bufeuri, nevoia de a urina des, “nod în gât”…
  • o tensiune musculară: zvâcnituri, contracţii dureroase (spate, umeri, maxime) ce dau adesea senzaţia de oboseală.
  • o scrutare hipervigilentă a ceea ce este împrejur: senzaţia de a fi permanent la pândă, într-o continuă excitaţie, dificultăţi de concentrare, perturbări ale somnului, iritabilitate.
Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatură a personalităţii anxioase şi cei ce suferă de acest sindrom pătimesc destul.
Este o maladie, în adevăratul sens al cuvântului, o maladie ce necesită un tratament.
Adesea, cele mai eficiente tratamente sunt celel în care o psihoterapie este însoţită de medicaţie.
Dintre psihoterapii, terapiile cognitive şi cele comportamentale, eficiente despre care vorbeşte Francois Lelord în cartea sa “Cum să ne putăm cu personlităţile dificile”  unei astfel de personalităţi i se propune:
  1. să se iniţieze în tehnici de relaxare, pentru a-şi controla reacţiile anxioase excesive;
  2. şedinţele de restructurare cognitivă: terapeutul îl ajută pe pacient să îşi reconsidere gândurile anxioase. În special îl ajută să facă o nouă evaluare în privinţa gravităţii şi probabilităţii pericolelor pe care le supraestimează.
Pentru anxietate medicii utilizează  două mari tipuri de medicamente: anxioliticele şi antidepresivele. Pentru stabilirea unui tratament corect trebuie să ne adresăm medicului specialist.
Din păcate, în ciuda a ceea ce mulţi oameni cred, cauzele unei anxietăţi excesive nu sunt suficient cunoscute. Ele diferă de la un pacient la altul şi ar fi dificil ca, în stadiul actual al cunoştinţelor generale, să poată fi  tratată de fiecare dată “cauza”.
Advertisements
%d bloggers like this: